Cum să avansezi în transporturi? Încet, dar sigur.

Ştim cu toţii că domeniul transporturilor înseamnă sudoare multă si profituri care se îndreaptă spre niveluri tot mai mici. Sunt companii care "pun lacătul", altele reduc consistent activitatea şi alţii "urcă muntele" în continuare, încet dar sigur.

Cu toate acestea, noi, transportatorii, suntem cei mai buni parteneri de afaceri. De ce? Păi... executăm comenzile clienţilor la timp, plătim furnizorii la timp, leasing-urile la timp, salariile la timp şi asemenea şi taxele şi impozitele la timp.

Aşa cum, din păcate, ne-am obişnuit deja, în faţa greutăţilor noi suntem singura noastră soluţie. Trebuie să găsim întotdeauna reţeta potrivită pentru că afacerea noastră să meargă mai departe, să ajungem în viaţă la mal, chiar şi în condiţii de furtună.

Cunoaştem bine această poveste, o trăim în fiecare zi.

Ce soluţii avem, ca să trecem de aceste piedici care "se nasc din toate colţurile":

1. Clienţi care să plătească mai mult? - Toţi ne dorim clienţi care să plătească bine şi la timp, dar este mai greu de găsit în zilele noastre un astfel de client. În plus chiar dacă îi găsim, tot... degeaba, dacă nu avem o unealtă cu care să măsurăm clienţii săptămânal, lunar şi anual şi să putem face comparaţii între ei. Pe lângă preţul / km sunt şi alţi factori care influenţează profitabilitatea în transport, cum ar fi: cuantumul taxelor de drum, media tonajului transportat, media km efectuaţi lunar, timpii de staţionare la incărcare şi descărcare, felul în care se calculează KM tarifați, suplimente de carburant, termenul de plată , și lista ar mai putea continua.

Unde putem găsi aceste statistici? - La rubrica de Statistici, într-un soft.

2. Reducem costurile? - Da, este o variantă recomandată, posibilă și necesară. De exemplu, reducerea costului la carburant, unde putem face o economie anuală de aproximativ 1000 de euro/camion. Oare de ce mulți dintre noi nu avem aceste rezultate în acest moment? Pentru că, vă spun eu din nou, ne lipseşte o unealtă cu care să controlăm, verificăm şi să măsurăm costurile.
De cât timp ai nevoie să calculezi corect FAZ-ul? Eu ti-aș propune o varianta care te desparte de această statistică la un click distanţă şi pe deasupra este și relevantă.

3. Reducem din salariile şoferilor? - Asta nu vă recomand, cu siguranţă o să rămâneţi fără şoferi.

4. Concediem din dispeceri? - Nici asta nu o văd o soluţie bună, pe urmă ramâne loc liber care trebuie oricum acoperit de cineva.

5. Ne organizăm şi implementăm soluţii software? - Este o soluţie pe termen lung, odată ce ai control, eşti organizat şi poţi măsura tot ce se întâmplă, poţi să iei la timp cele mai bune decizii pentru afacerea ta şi în acelaşi timp să te îndrepţi spre o profitabilitate mai mare.

Vreau să dau un exemplu bun, de aici de la noi din România:

Studiind în detaliu companiile cu capital 100% românesc, am descoperit un lucru foarte interesant despre compania băcăuană de bricolaj, DEDEMAN.

Pe scurt: La începutul anilor 90' fraţii Pavăl pun bazele companiei DEDEMAN, care astăzi este cea mai mare firmă de bricolaj din România şi nu numai. Nu o să povestesc în detaliu tot parcursul, doar vreau să scot în evidenţă un singur lucru care m-a pus pe gânduri.
Fraţii Pavăl au mizat încă de la început pe sisteme software (program de contabilitate şi program de gestiune), asta la începutul anilor 90', atunci când alţii foloseau creion şi foaie pentru gestiunea stocurilor şi calculele profiturilor. Oare au fost obligaţi prin lege? Nu prea cred.

În concluzie, fraţii Pavăl au optat pentru soluţii software încă de la începutul începuturilor, DEDEMAN având un magazin de doar 16 mp dotat cu casă de marcat, computer şi soft de gestiune, si asta in anii 90`. Iar astăzi, afacerea trece pragul de 1 miliard de euro cifră de afacere. Am dat acest exemplu pentru că se potriveşte perfect cu sloganul nostru de la Soft Transport LIGHT - "Pentru transportatorii mai mici, dar ambiţioşi". Așa putem spune și despre fraţii Pavăl la începutul anilor 90', că au fost ambiţioşi chiar şi când au fost mici.

Sunt convins că nu soft-urile au ridicat DEDEMAN la nivelul de astăzi, dar cu siguranţă a fost un avantaj major pentru cei doi fraţi în luarea deciziilor, având la îndemână o unealtă cu ce să măsoare şi să controleze întreaga activitate la timp. (sursa despre DEDEMAN, cartea: Cei care schimba jocul – Andreea Roşca şi Mona Dîrţu).

Cu toţii suntem reticienţi la nou, dar viitorul este tehnologia, mai devreme sau mai târziu tot aici o să ajungem. De ce să lucrăm şi în 2017 cu Excel sau creion şi foaie, când putem utiliza unelte care ne ajută să luăm decizii bune în prezent. Evident că și costul unei soluții software contează atunci când vrem să facem acest pas, însă licenţa unei aplicaţii începe de la doar 300 de euro / an (un cost de 25euro / luna) şi poate ajunge până la maxim 990 euro / an (un cost de 82.50 euro / luna), preț pe care şi-l poate perimite orice companie de transport.

Cu alte cuvinte, nu scăpa prezentul, racordează-te la viitor și contactează echipa Soft Transport (www.soft-transport.ro) pentru a-ți prezenta soluţiile software adaptate pentru orice nivel de flotă.

Alin Cristian Silaghi.
(https://www.euload.com/blog.view.php?id=25)

Ce legatură au miliardele de dolari cu studenţii de la Harvard?

Ţi se par cunoscute următoarele nume: Microsoft, Alibaba, Facebook sau Zara?


Cu siguranţă foloseşti măcar una dintre mărcile amintite mai în sus, dacă nu în fiecare ora, cel puţin în fiecare zi, chiar dacă eşti bogat sau sărac, cu şi fără facultate, fără doar şi poate.


Te-ai întrebat vreodată cine a pus bazele acestor giganţi?


Eu, da. După ce am început să mă documentez tot mai mult, am descoperit o chestie simplă şi comună în acelaşi timp la cei 4 fondatori.


Niciunul nu a reuşit să îşi finalizeze studiile universitare, sau mai "rău" decât atât, ultimul de pe lista, fondatorul Zara nici nu a ajuns măcar la scările universităţii.


Pe scurt, doi au început şi au renunţat după primii doi ani, unul a aplicat de 10 ori şi nu a fost acceptat şi ultimul, dar nu cel din urmă a renunţat chiar din şcoală generală.


Hai să vedem despre cine este vorba. Cum au ajuns să schimbe lumea, şi cum au ajuns miliardari. Cel mai bogat om de pe glob, cel mai bogat chinez, cel mai bogat european şi cel mai bogat tânăr în viaţă.


1. Bill Gates - fondator Microsoft, 61 de ani şi 79,2 miliarde USD avere.

Pe scurt, Bill Gates a stat la Harvard doar doi ani, după care a renunţat la studii, pentru a înfiinţa Microsoft alături de partenerul sau Paul Allen.

Cum a reuşit Bill Gates să devină cel mai bogat om din lume? Simplu, a creat o necesitate pentru omenire.

CITAT: "Dacă te-ai născut sărac nu este vină ta, dacă mori sărac este vină ta". - Bill Gates


2. Jack Mă - fondator Alibaba, 52 de ani şi 27,9 miliarde USD avere.

Povestea lui Jack este mult mai interesantă decât a lui Bill, pentru că el a aplicat de 10 ori la Harvard, şi de fiecare dată a fost respins, într-un final a renunţat şi până la urmă el este fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, fără să fi intrat la Harvard. Da, şi este şi cel mai bogat chinez.

CITAT: "Ar trebui să înveţi de la concurenţă ta, dar niciodată să nu o copiezi. Copiază şi vei muri." - Jack Mă


3. Mark Zuckerberg - fondator Facebook, 32 de ani şi 55.3 miliarde USD avere. 

Un alt miliardar de la Harvard, care după doi ani de studii renunţă şi el, la fel că şi co-naţionalul sau Bill Gates, nu cred că este o intenţie, o fi doar o simplă coincidenţă. Dar am observat ceva comun la Bill şi Mark, partea de lectură. Mark este desemnat cel mai bogat tânăr din lume, în viaţă.

CITAT: "Sfatul meu principal este: învaţă să programezi." - Mark Zuckerberg


4. Amancio Ortega - Fondator ZARA, 80 de ani şi 79 miliarde USD avere.

El nu a ajuns nici măcar până la facultate, ce să mai vorbim de Harvard. La vârstă de 12 ani a renunţat la şcoală pentru a face livrări unui croitor. Amancio nu cunoaşte limbi străine, nu are nici MBA, nici nu provine dintr-o familie bogată. Dar în ciuda acestui fapt este al doilea cel mai bogat om din lume.

CITAT: "Clientul dictează întotdeauna modelul de business". - Amancio Ortega

În concluzie: se poate şi fără "şcoală", dacă eşti omul potrivit la locul potrivit. Nu e nevoie să fii Bill, Jack, Mark sau Amancio, dar poţi să înveţi de la ei.

Bill recomandă tuturor tinerilor, lectură. Chiar şi la vârstă asta mai citeşte.

Închei acest articol cu următorea afirmaţie: "Oamenii bogaţi au televizoare mici şi biblioteci mari".



Surse: Wikipedia
Surse foto: Google.com

Top 20 culturi profitabile in 2016!

Cele mai profitabile culturi agricole pe suprafețe mici rămân și în 2016 cele de nișă. Pentru cei care dețin un teren mic, de un hectar, două sau trei, potențialul de câștig este consistent, însă trebuie avut în vedere ca afacerea să aibă la bază cererea de pe piața locală, adică fără o valorificare inteligentă, poate o minimă procesare, profitul se poate lăsa așteptat.

1. Cătina

Cătina și-a câștigat un loc pe piață mulțumită promovării de care a beneficiat în ultimii ani ca fruct-minune pentru imunitate. Costurile cu înființarea și întreținerea unui hectar de cătină sunt cuprinse între 1.500 și 3.500 de euro, investiție care se recuperează rapid cu ajutorul producțiilor medii de 15 tone la hectar și un preț mediu pentru un kilogram de cătina între 10 și 15 lei.

2. Căpșunul

Pentru cultura de cășpun, cultura în câmp este cea mai ieftină, în timp ce la solar, specialiștii recomandă investiția doar dacă se asigură rotația culturilor. Astfel, potrivit lui Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor Hida, un hectar de căpșun ”la cheie” ajunge la 55.000 de lei și va da 80 de tone de fructe în cei trei ani de exploatare. ”Dacă plantația merge doar în primul an de la plantare și dacă dă 20 de tone de producție și dacă le-ai valorificat cu 4 lei să zicem, cum a fost anul ăsta (2015 – n.r.), când prețul a fost foarte jos, tot ai făcut 80.000 lei, dar în mod normal prețul mediu al căpșunelor a fost de 5 lei pe kg, ceea ce înseamnă că te apropii undeva de 100.000 lei/ha. În primul ani îți scoți costurile de înființare și obții și un profit de 6.000 euro pe hectar. Dacă vrei îți poți lua o marjă de eroare, pentru că apar și cheltuieli neprevăzute. În următorii 2 ani singurele costuri sunt cele cu întreținerea culturii și cu culesul”, explică Orlaie.

3. Roșiile

Interesul pentru roșia românească a crescut și au apărut ferme dedicate acestei culturi. Pentru a porni o astfel de afacere, aveți nevoie de un solar bine echipat (construcția costă 9-12 euro/mp), de experiență și de inspirația de a alege soiuri care se cer. Mai mult, trebuie luată în considerare și modalitatea de livrare a producției – fie un parteneriat, fie direct către clienți, prin livrare la domiciliu, situație care funcționează doar în apropierea marilor orașe și doar după ce se face o investiție și într-un mijloc de transport.

4. Cartofii mov

Cea mai profitabilă cultură a anului 2014, cartoful mov și-a păstrat ”flerul” și în 2015, având șanse să continue la fel și anul aceasta. Numărul cultivatorilor a crescut, la fel și cererea pe piață întrucât acum restaurantele și pasionații de gătit caută tuberculii colorați pentru rețete sofisticate. Partea bună este că anul trecut a fost unul cu spor pentru cartoful mov, obținându-se 10-12 kilograme de la fiecare kilogram de sămânță, o performanță pe care puține culturi o dau. Totuși, prețul este în scădere: de la 30 de lei acum câțiva ani, media este la 12-15 lei. Profitul rămâne însă considerabil, la fel și oportunitatea, mai ales că deocamdată nu există exploatații mari de cartof mov la noi în țară.

5. Mure

Cu un gust  mai puțin parfumat, dar cu fructe mari și cărnoase, murele au intrat puternic în ceea ce înseamnă comerțul cu fructe de pădure în marile magazine. Se vând la caserole de 250 de grame cu prețuri de 6-9 lei, în funcție de sezon, iar producătorii vorbesc că în ciuda culturii pretențioase, afacerea cu mure este una foarte profitabilă. Se poate ajunge la 50.000 de euro la hectar, însă și investiția inițială este considerabilă: 10.000 de euro/hectar, iar apoi vârful de producție este atins abia în anul 4 de la plantare. 

6. Afinul

Afinul reprezintă recomandarea de suflet a horticultorului Nelu Orlaie, fondatorul pepinierelor Hida: ”Părerea mea e că afinul cea mai rentabilă cultură, dar presupune și cea mai scumpă investiție. Ca să faci o plantație cu material de foarte bună calitate costă în jur de 20.000 euro, o investiție mare, dar nu e obligatoriu să începem cu un hectar. Însă e o investiție pe care o faci pe 50 de ani”. Astfel, chiar luând în calcul producții mai mici, de 8-10 tone/ha, cu prețul de 10-12 lei/kg, venitul este de peste 100.000 lei/ha/an. Europa deocamdată nu este și nu va fi acoperită ca necesar de afin și va importa în continuare. Pentru aceasta și prețul la fructele de afin pe piață e în creștere. Dacă înainte prețul era la 1,5-2 euro, prețul a ajuns să se apropie de 4-5 euro. Ca să faci o plantație de mure cu material de foarte bună calitate, investiția costă în jur de 20.000 euro.

7. Ardeii iuți

Soiurile de ardei foarte iuți sunt o idee de afacere ce poate fi pornită și pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați. Important este să găsiți semințe de ardei foarte picanți, preferabil varietăți cunoscute gurmanzilor și celor în căutarea senzațiilor…iuți. Vorbim mai ales de soiurile Habanero, Jalapeno sau Cayenne, pentru care semințele se vând la bucată pe internet – 10 semințe pot să coste și 8-10 euro, așa că investiția inițială se poate ridica și la 1.000 de euro. În rest, pentru a vă asigura că veți avea profit, este bine să vă gândiți la o minimă procesare – deshidratare, măcar, precum și la parteneriate cu restaurante sau magazine care pot prelua o parte din producție.

8. Zmeura

La nivel mondial se vorbește despre zmeură că una dintre cele mai profitabile culturi. Se plantează în jur de 6.700-8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), iar preţul unei plante este în jur de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 22.000 – 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeură înființat. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variază mult, în funcţie de materialele utilizate, şi poate fi de 10.000 – 15.000 lei/ha. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. Deci se ajunge la o investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei.
La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone în medie pe hectar, iar producţia maximă se obţine din anul al treilea. O plantaţie durează şapte – nouă ani de producţie, în funcţie de sol şi lucrările de îngrijire. Preţul de vânzare al zmeurei în România depinde de calitate, de cantitate, de perioadă şi de zonă. Dacă în pieţele din Transilvania zmeura s-a vândut în 2014 cu 14 – 15 lei pe kilogram, dar şi cu 25 lei, în funcţie şi de perioada anului, la angro, anul trecut s-a obţinut circa 10 lei pe kilogram. Cu alte cuvinte, câștigul mediu la care poate spera un cultivator de zmeură este de circa 20.000-24.000 de euro/hectar.

9. Ștevia dulce

Ștevia dulce cunoaște un adevărat ”boom” la nivel mondial. Străinii plătesc 40-50 de eurocenți pentru fiecare kilogram de plantă, iar de pe un hectar se pot obține câte trei-patru recolte pe an, de câte circa 10-14 tone fiecare, ceea ce face ca veniturile încasate de la un singur transport să fie de cel puțin 4.000 de euro. ”Pe an, profitul este de minim 15-20 de mii de euro la hectar în funcție de câte recoltări se fac. Producția este influențată mult de îngrijirea plantației. Eu am dat o cifră medie, dar se pot recolta și 5 tone la hectar, dar și 20-25 de tone. De obicei “secretul” stă în irigații pentru că planta este foarte mare iubitoare de apă”, spune ing. Gheorghe Teodorescu, administratorul societății Fresh Flowers. Plantă perenă, ștevia are nevoie de 10.000 de răsaduri la hectar, la un preț de 30-40 de lei bucata. În rest, tehnologia de cultură este similară cu cea de la lucernă.

10. Sparanghelul

Cheltuielile de înființare a unui hectar de sparanghel nu sunt mici: 25.000 de euro la hectar, iar la o recoltă de minim 10 tone la hectar, care se poate obține după patru ani, profitul poate ajunge în jurul a 100.000 de euro. Care va curge neîntrerupt în buzunarele fermierului timp de 15-20 cât este durata de viață a plantației. În prezent, un kilogram de sparanghel românesc poate să ajungă în piață sau pe internet la 40 de lei.

11. Castravetele amar

Momordica sau castravetele amar cunoaște o cerere tot mai mare. Este recunoscut ca având efecte miraculoase pentru diabetici și se vinde în piețe la bucată cu 5-10 lei, în funcție de mărime. Plantă agățătoare, castravetele amar rodește 20 de fructe pe an, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame. Cum fermierii vând pe internet bucata între 3 și 5 lei – se ajunge la un preț de 100 de lei (peste 20 de euro) pentru un kilogram de castravete amar. Mai avantajoasă este vânzarea semințelor de momordică, care se vând cu 1 leu bucata. Ele pot fi însă procurate și de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.

12. Topinamburul

Napii românești cunosc o revenire puternică pe piață și inclusiv un mare producător de dulcețuri și conserve a investit anul trecut într-un produs nou: dulceața de topinambur. Este vizibil astfel interesul pentru această cultură care aduce profit din primul an. Topinamburul se înmulțește în mod obișnuit prin tuberculi, dar dacă plantarea nu se face în perioada optimă, la început de primăvară, se pot utiliza și răsadurile. Tuberculii se plantează fie în toamnă, fie primăvara. La un hectar de topinambur ai nevoie de 1.000 de kilograme de tuberculi sau 3.000 de plante/răsaduri, care costă undeva la 4.000 lei, ira recolta aproximativă este de 45 de tone/ha. Pentru consum, prețul unui kilogram de napi este de 4 lei, ceea ce înseamnă că profitul obținut în primul an de cultură se ridică la circa 39.000 de euro (scăzând investiția în tuberculi și scoțând din calcul achiziția de unelte și utilaje), după care, următorii 3 ani vor aduce câștiguri de 40.000 de euro.

13. Ricin

Sunt puțini cei care mai cultivă astăzi ricin, deși costurile înființării unei culturi nu sunt foarte mari – 1.500 de euro la hectar, potrivit clujeanului Ioan conț, cel mai cunoscut cultivator al acestei plante din România. Profitul din cultura de ricin poate fi considerabil, dacă luăm în calcul chiar producția medie de 1.600 de kilograme/hectar obținută de Ioan Conț. Doar din vânzarea semințelor la prețul minim de 100 de lei, se poate realiza un venit de cel puțin 160.000 de lei, adică 36.000 de euro! Prin procesarea semințelor și obținerea uleiului de ricin – foarte căutat în industria farmaceutică și în cea cosmetică, profitul poate crește considerabil cu o investiție într-o presă și ambalarea produsului final pentru comercializarea directă.

14. Rubarba

O altă cultură ce cunoaște o revenire spectaculoasă este rubarba. Se pretează la suprafețe mici,  se plantează ori la sfârșitul toamnei, ori la începutul primăverii, iar sistemul folosit este asemănător cu cel de la pomii fructiferi, doar că distanța între plante pe rând și între rânduri este mai mică. Este un alt motiv pentru care se recomandă folosirea răsadurilor pentru o plantare eficientă. Distanța de plantare la rubarbă este 0,8×0,8 metri și pentru a înființa un hectar de rubarbă ai nevoie de aproximativ 10.000 plante. Un răsad de rubarbă se vinde cu 5 lei, astfel că, la un calcul simplu, se constată faptul că, investiția pentru a inființa un hectar cu rubarbă se ridică la 11.200 de euro. În prezent, prețul corect la producător este undeva la 3-4 lei. De pe o plantă viguroasă și armonios dezvoltată se poate recolta, în medie, într-un an, 1-2 kilograme. Dacă la un hectar intră 10.000 de plante și se recoltează două kilograme pe plantă, la un preț de vânzare de 4 lei, se obține un venit de aproximativ 18.000 euro.

15. Gălbenele

Cultura plantelor medicinale rămâne profitabilă și în 2016, iar gălbenelele sunt o opțiune bună pentru o investiție pe 1.000-2.000 de metri pătrați, așa cum a făcut și Eugen Olar, un mic fermier din Mureș. La 1.500 de mp, într-o zi, el adună 80-100 de kilograme de gălbenele, iar culesul trebuie făcut trei zile pe săptămână pe perioada înfloririi. La un calcul simplu, această cantitate culeasă pe zi îi aduce producătorului un venit frumos, întrucât, spune el, obține după uscare cel puțin 30 de kilograme pe zi, la un preț de export de 10 euro, ajunge la 300 de euro ca venit pe ziua de cules. Pe piața internă, către firmele de ceaiuri și suplimente, kilogramul de gălbenele uscate se comercializează cu 16 lei.

16. Menta

Menta se poate cultiva pe suprafețe foarte mici – chiar și în grădină, alegându-se însă soiuri comerciale, adică acelea cu frunze mari, frumoase și aromate. Acestea sunt cele mai căutate, iar prețurile pornesc de la 5 lei pe kilogram la frunzele mai puțin aspectuoase, putându-se ajunge la 40-50 de lei pe kilogram la menta olandeză. Mai mult, de la plantaţiile de mentă îngrijite ca la carte se pot obţine circa 6-8 tone de stoloni la hectar iar cantitatea de stoloni recoltată poate constitui material de înmulţire pentru 6 hectare de plantaţie nou-înfiinţată. Prețul unui stolon pleacă de la 0,8 lei / buc de la 5000 buc, 0.9 lei / buc de la 1000 buc, 1 leu de la 100 buc sau 2 lei de la 1 buc. Menta olandeză se recoltează săptămânal: cu foarfeca de vie se taie anumite părți ale plantei, obținându-se, de pe 1.000 de metri pătrați, cam 100 de kilograme.

17. Bame

Investiția pentru a înființa un hectar de bame se ridică la 1.000 -1.200 euro, sumă în care intră doar costul cu sămânța. Este o investiție inițială serioasă, dar dacă luăm în calcul faptul că sămânța se cumpără o singură dată și din propria producție se poate asigura materialul săditor pentru anul următor, suma se amortizează destul de repede. În funcție de tehnologia de cultură, dar și de condițiile climatice se obține o producție la hectar, cuprinsă între 3 și 6 tone de păstăi proaspete. În piață se vând 100 de păstăi cu prețul de 4 lei. În schimb la kilogram, prețul pleacă de la 25 lei și poate ajunge și la 40 de lei lei, în funcție de soiul comercializat și zona de vânzare. Bineînțeles că mult mai scump se vând bamele deshidratate, al cărui preț pleacă de la 5 lei un gram de bame uscate. Astfel că, la o producție medie de 5 tone de bame, pe care să zicem că o puteți vinde cu un preț mediu de 30lei lei kilogramul, ajungând la un venit de 3.400 euro de pe un singur hectar.

18. Cireșul

Dintre speciile de pomi fructiferi, cireștul este considerat ca având cel mai mare potențial de profit în perioada următoare. Mai mult, la noi există condiții foarte bune pentru a obține recolte bune. Investiția într-un hectar de cireși ajunge  la 20.000 de euro în sistem intensiv, cu irigații prin picurare. Dacă se adaugă și plasa care apără pomii de grindină atunci fermierii trebuie să mai scoată din buzunar între 8.000 și 12.000 de euro pe hectar. O livadă de cireși intră pe producție în al treilea sau al patrulea an și se pot realiza de la 15 până la 30, 35 de tone pe hectar, în funcție de densitatea de plantare. La un calcul simplu, cu prețul mediu de 5-6 lei pe kilogram cât am avut în 2015, veniturile pe care le aduc cireșele pornesc de la 20.000 și pot ajunge până la aproape 50.000 de euro/ha.

19. Nucii

Pentru a înființa o livadă de nuci, investiția variază de la câteva sute de euro la 10.000 de euro, bani în care sunt incluse sistemele de irigații, fertilizarea solului. Totuși, înainte de a investi într-o afacere cu nuci este bine să vă informați corect, inclusiv în privința profiturilor pe care le puteți obține. Capcana este o perioadă de 4-5 ani pe care trebuie să o așteptați până când nucii plantați vor intra pe rod. ”Un hectar de livadă de nuc făcut ca la carte generează un venit de minim 10.000 (zece mii) de euro/an”, dă asigurări ing. Iosif Kiss, fondatorul www.nucifere.com

20. Alun

Comercializarea alunelor de pădure poate aduce profituri însemnate, pe piaţa internaţională unde prețul variază între 3 și la 7 euro pe kilogram, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro pe kilogram. Înfiinţarea unei plantații de aluni presupune o investiţie între 3.000 şi 6.000 de euro pe hectar și poate dura între 40 şi 60 de ani cu costuri minime de întreţinere. Ca și producție, la maturitate, fiecare alun rodește între 7,5 – 15 kilograme de alune, adică 7.000 – 8.000 de kilograme pe hectar. La hectar intră circa 600 de puieți, în funcție de distanța de plantare.

Sursa articol: www.agrointel.ro

Incotro se indreapta economia si business-ul in 2016?

Tendintele pentru 2016:

1. Macro

• Creşterea economică va accelera spre 4%

• BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%

• Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%

• Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro

• Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile

2. Piaţa Muncii

• Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai

• Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni

• Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior

• Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie 

• Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi

3. Bănci

• Sistemul se va restrânge. Ce se va întâmpla cu băncile greceşti şi cine va cumpăra Banca Carpatica?

• Numărul de salariaţi şi unităţi bancare va continua să scadă

• Creditul în lei va rămâne „locomotiva“ pieţei

• Vânzările de NPL-uri vor continua, cu tranzacţii cumulate de aproximativ 2 mld. de euro

• Ce vor face băncile româneşti cu capital privat şi ce succes vor avea polonezii de pe piaţa bancară românească

4. Asigurări

• Procesul de consolidare va continua atât în asigurări, cât şi în brokeraj

• Asigurările de sănătate ar putea fi poliţele „vedetă“ în acest an

• Stabilizarea tarifelor la RCA - fără creşteri sau scăderi semnificative

• Diversificarea portofoliilor de produse

• Ritmul de creştere a gradului de intermediere va încetini

5. Bursa / fonduri mutuale

• Indicele BET, principala referinţă a bursei, este cotat să crească cu 10%-15% 

• Companiile private ar putea sparge gheaţa listărilor în 2016

• Intrări noi de capital din impozitul redus pe dividende

• Lupta pentru supravieţuire pentru brokeri va fi tot mai grea

• Fondurile mutuale vor continua să crească cu rate de două cifre

6. Servicii profesionale

• Piaţa de avocatură de business va avea mult de suferit: presiunea pe tarife va fi din ce în ce mai mare, iar orele de muncă mai multe

• Tot mai mulţi executivi români care şi-au construit cariera în multinaţionale trec de partea cealaltă a barierei şi devin consultanţi

• Managerii din industria serviciilor de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară au mai mult de muncă în special în IT, servicii şi retail

• Companiile de cercetare de piaţă îşi lărgesc orizonturile

• Companiile de consultanţă fiscală recrutează candidaţi de pe băncile facultăţii

7. Industrie

• Se va decide soarta şantierului naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries

• Contextul geopolitic actual ar putea conduce la reînarmarea României

• Sisif şi Oţelu Roşu. Va reuşi compania să revină pe piaţă după mai multe tentative de vânzare a combinatului?

• Urmează un an al schimbărilor pentru industria oţelului, în contextul scăderii cererii şi a preţului

• Va mătura Parchetul gunoiul de sub preşul industriei de colectare şi reciclare a deşeurilor?

8. Energie

• Printre tranzacţiile de urmărit anul acesta este cea dintre kazahii de la Rompetrol şi chinezii de la CEFC. Şi Petrom a anunţat că vrea să-şi vândă eolienele

• Este de aşteptat să apară noi informaţii despre potenţialul de resurse din Marea Neagră

• Memorandumul Rompetrol, ancheta Lukoil sau posibila ieşire din insolvenţă a Hidroelectrica sunt marile „dosare“ din 2016

• Insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara este dovada eşecului reorganizării sectorului energetic. Primele măsuri de redresare sunt aşteptate anul acesta

• Redevenţele au rămas una dintre marile „teme“ nefăcute din 2015. La fel şi strategia energetică. Subiectele rămân pe tapet şi în 2016

9. Agrobusiness

• Va creşte numărul de companii mici şi mijlocii din agrobusiness, după ce în ultimii şase ani numărul firmelor din sector cu afaceri între 1 şi 10 mil. euro s-a dublat

• Fermierii vor recolta cel puţin 6,5 milioane de tone de grâu în 2016 pe fondul suprafeţei de sub 2 mil. de hectare cultivate, faţă de 7,4 milioane de tone recoltate anul trecut

• Cât de riscant va fi pariul pe rapiţă, în condiţiile în care suprafaţa plantată a crescut cu 50% faţă de 2015

• Tractoarele şi semănătorile cu GPS, silozurile automatizate, dronele, serviciile de cartografiere îşi vor face loc în peisajul agricol românesc în 2016 pe fondul nevoii fermierilor de a ţine sub control costurile

• Noi milionari printre antreprenorii din agrobusiness? 2015 a adus cele mai mari tranzacţii din agricultura locală, iar tendinţa ar putea continua şi în acest an în condiţiile în care mari grupuri din afară au România pe radarul de investiţii

10. Telecom / IT

Sectorul care a crescut cel mai mult în criză va fi din nou vârful de lance care va atrage noi investiţii, oameni şi salarii mai mari.

• În ce direcţie va ghida grupul Telekom noul CEO

• Ce operatori de telecom vor face obiectul marilor tranzacţii

• Expansiunea centrelor de IT continuă, dar pe salarii mai mari

• Nume româneşti necunoscute din IT vin la bursă

• Softiştii - greu de găsit şi pe salarii mai mari. Firmele se vor uita după oameni în afară

11. Infrastructură / Construcţii

• Anul 2016 va aduce inagurarea a aproape 80 km de autostradă, alături de redeschiderea Sălişte - Cunţa pe A1.

• Piaţa construcţiilor va creşte cu cel puţin 10% susţinută atât de noile clădiri de birouri din Capitală şi marile oraşe, cât şi de noile proiecte rezidenţiale

• Nici în 2016 nu vor fi începute lucrările la vreo autostradă peste Carpaţi

• Piaţa materialelor de construcţii va continua să se consolideze, tendinţă accentuată de fuziunea Lafarge - Holcim

• Starea jalnică în care se află centura Capitalei va continua şi în acest an să sufoce Bucureştiul şi să îngreuneze tranzitul

12. Locuinţe

• Impozitul pe locuinţe se calculează în funcţie de scopul utilizării acestora

• Românii se vor împrumuta mai ieftin în programul Prima casă

• Preţul apartamentelor va continua să crească, după un avans de 5% în 2015

• Un nou pariu al dezvoltatorilor: proiectele mixte de birouri şi locuinţe, model pe care mizează şi divizia imobiliară a Inter IKEA

• Şi provincia începe să aibă o Corbeanca sau un Snagov al ei

13. Centre comerciale

• Dacă anul trecut piaţa locală a „marcat“ deschiderea celui mai mare centru comercial inaugurat în ultimii cinci ani, în 2016 dezvoltatorii promit să livreze noi proiecte nu doar în Capitală, ci şi în provincie

• Se conturează noi poli comerciali în Bucureşti, unul dintre ei pe bulevardul Theodor Pallady, unde va începe construcţia celui de-al doilea magazin IKEA din România

• Retailerii de mobilă devin noii investitori în terenuri cu scop comercial

• Investiţii de peste 800 mil. euro în proiecte de birouri, de retail, logistice sau industrial

• Calea Victoriei şi Centrul Vechi, două dintre cele mai cunoscute şi mai tranzitate zone comerciale ale Capitalei, vor fi în continuare zdruncinate de măsurile luate de autorităţi după tragedia din clublul Colectiv din Capitală

14. Retail

• Reducerea TVA la 20% va da un nou imbold consumului

• 2016, anul unei noi tranzacţii în comeţul modern

• La aniversarea de două decenii, comerţul modern va trece de 2.000 de magazine

• Un an nou vine cu noi formate de magazine pentru retailerii cu suprafaţă mare

• Se va înteţi lupta între producători şi retaileri în contextul în care aceştia din urmă au asul mărcilor private?

15. Auto

• Vânzările de maşini noi vor creşte cu peste 10%, susţinute de un nou program Rabla

• Producţia de maşini va tura din nou motoarele spre 400.000 de unităţi

• Ford aşteaptă un al doilea model la Craiova, care însă ar putea veni abia în 2017

• Producţia de componente auto va continua creşterea susţinută şi prin ajutoare de stat acordate companiilor străine

• Înmatriculările de autoturisme second-hand vor continua să urce, mai ales pe segmentul inferior de preţ

16. Transport / logistică

• CFR a semnat cu Comisia Europeană patru contracte de finanţare în valoare totală de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare, vizând legăturile Braşov-Sighişoara, Craiova-Calafat şi Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Caransebeş

• Tranzacţiile şi consolidările vor continua pe piaţa de logistică, segment care a trecut de 3,5 mld. euro anual

• Piaţa de transport feroviar de marfă este în scădere, iar starea infrastructurii accentuează acest lucru

• Traficul de pe aeroportul Henri Coandă Otopeni va continua să urce cu peste 10% şi în 2016 şi se va apropia de pragul de 10 milioane de pasageri

• Cantitatea de marfă care trece prin portul Constanţa va continua să crească

18. Farma / sănătate

• Piaţa serviciilor private de sănătate se va contracta. Vor rămâne câţiva jucători mari, iar cei mici vor supravieţui pe nişe

• MedLife ar putea fi în centrul celei mai mari tranzacţii din 2016

• Vor fi inaugurate spitale de stat în Capitală, primele construcţii noi de după Revoluţie

• Fără reclame la medicamente pe canalele de televiziune şi pe posturile de radio

• Sunt aşteptate rezultatele anchetelor demarate de DNA care au zdruncinat piaţa farma

19. Tur­ism

• România începe să devină vizibilă pe harta mondială a turismului

• Companiile aeriene existente lansează noi rute, iar nume noi se uită către piaţa locală

• Lanţurile hoteliere internaţionale continuă expansiunea

• Românii au mai mulţi bani pentru călătorii datorită măsurilor de relaxare fiscală

• Investitorii români şi străini pariază tot mai mult pe agroturism, după modelul pieţelor din vest

20. Start-up

• Cei care vor să îşi înfiinţeze o afacere în 2016 au mai multe oportunităţi de finanţare, având în vedere că pot accesa linii de finanţare atât din programe europene, cât şi din programe guvernamentale

• Domeniile cercetare, dezvoltare, inovare şi tehnologia informaţiei sunt favorite la proiectele europene

• Pe lângă programele cu finanţare europeană, există şi programe guvernamentale destinate start-up-urilor. Cel mai cunoscut este cel care îi sprijină pe antreprenorii debutanţi, care se află la prima încercare în business

• Evoluţia din acest an va depinde foarte mult de modul în care evoluează sistemul de absorbţie a fondurilor europene

• Sectorul online a devenit un nou pariu favorit al tinerilor antreprenori

21. Internaţional

• Economia lumii va rămâne agitată, marile ţări emergente - BRICS - se vor lupta să nu ia apă, iar comerţul mondial va rămâne la minime istorice.

• Germania, principalul motor economic al Europei, are un scenariu prudent optimist de creştere.

• Continuarea experimentului cu dobânzile negative.

• FED are încredere în economia americană şi va majora cel puţin încă o dată dobânzile la dolar.

• Preţul petrolului: se poate duce şi la 20 de dolari barilul, dar şi la 50.

Sursa articol: www.zf.ro

Sursa foto: www.mediafax.ro